Valeriu Brăbete

Într-un stat de drept, Constituția reprezintă fundamentul pe care se bazează funcționarea democratică a instituțiilor. Recenta decizie a Curții Constituționale a României (CCR) privind prelungirea mandatului prezidențial ridică întrebări serioase despre respectarea literei și spiritului Constituției, în special în raport cu articolele 83 și 98. Este esențial să analizăm dacă această hotărâre respectă cadrul constituțional sau dacă îl depășește.

Articolul 83: Durata mandatului prezidențial

Constituția României, la articolul 83, stabilește fără echivoc că:

• Mandatul președintelui este de 5 ani (alin. 1).
• Mandatul începe de la depunerea jurământului (alin. 2).
• Prelungirea mandatului este permisă doar în caz de război sau alte situații deosebite care împiedică desfășurarea alegerilor (alin. 3).

Această prevedere este clară și explicită: în lipsa unei situații excepționale cum ar fi războiul, prelungirea mandatului nu poate avea loc. Constituția limitează strict durata mandatului, pentru a proteja democrația și a asigura respectarea ciclurilor electorale.

Articolul 98: Mecanismul interimatului

În cazul în care președintele se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, articolul 98 oferă o soluție funcțională și constituțională:

• Președintele Senatului sau, în absența acestuia, președintele Camerei Deputaților preia atribuțiile prezidențiale pe durata interimatului.
• Aceasta este o soluție temporară, menită să asigure continuitatea funcționării instituțiilor statului, fără a încălca prevederile privind durata mandatului prezidențial.

Corelația între articole: Soluții constituționale clare

Constituția oferă o soluție bine definită pentru fiecare scenariu. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile excepționale prevăzute la articolul 83 alin. (3), atunci devine aplicabil mecanismul prevăzut la articolul 98. Această corelație elimină orice ambiguitate și asigură respectarea literei și spiritului legii fundamentale.

Decizia CCR: Între aplicarea și interpretarea Constituției

Decizia CCR de a prelungi mandatul prezidențial, dacă nu se bazează pe condițiile prevăzute în articolul 83 alin. (3), poate fi percepută ca o interpretare extensivă a Constituției. CCR are rolul de a veghea la respectarea Constituției, însă fără a crea norme noi sau a modifica sensul celor existente.

O astfel de decizie ridică următoarele întrebări:

1. De ce nu s-a aplicat mecanismul de interimat prevăzut la articolul 98?
2. În ce măsură decizia respectă litera Constituției, având în vedere că prelungirea mandatului nu este permisă decât în condiții excepționale?

Respectarea literei și spiritului Constituției

Legea fundamentală nu trebuie interpretată pentru a-i modifica sensul sau scopul. Aplicarea sa trebuie să fie strictă și în conformitate cu principiile fundamentale:

• Respectarea statului de drept: Constituția este clară, iar prevederile sale trebuie respectate.
• Prevenirea abuzurilor: Interpretările excesive ale normelor constituționale pot submina încrederea publicului în instituțiile statului.
• Echilibrul democratic: Limitarea mandatului prezidențial este un pilon al democrației, care garantează alternanța la putere.

Concluzie

Decizia CCR de a prelungi mandatul prezidențial, în loc de a aplica mecanismul de interimat, ridică semne de întrebare cu privire la respectarea Constituției. Articolele 83 și 98 oferă soluții clare și explicite pentru situațiile în care mandatul președintelui ajunge la final. Într-un stat de drept, litera legii trebuie aplicată, nu reinterpretată, pentru a proteja integritatea sistemului democratic.