Valeriu Brăbete

Alegerile prezidențiale ar trebui să fie expresia supremă a voinței poporului, nu rezultatul deciziilor unor instituții administrative care, fără temeiuri legale explicite, decid cine are voie și cine nu să participe la competiția democratică. Cazul respingerii candidaturii lui Călin Georgescu de către Biroul Electoral Central (BEC) aduce în discuție o chestiune fundamentală: încotro se îndreaptă democrația din România?

Biroul Electoral Central a respins candidatura domnului Călin Georgescu, invocând o interpretare extinsă a Deciziei nr. 32/2024 a Curții Constituționale, care anulase alegerile prezidențiale anterioare. Cu toate acestea, decizia Curții nu a stabilit, expres și individual, vreo interdicție ca domnul Georgescu să candideze din nou.

Pe baza unei interpretări proprii, fără o condamnare definitivă sau o interdicție judecătorească expresă, BEC a hotărât să împiedice un candidat susținut de un segment important al electoratului, afectând astfel drepturi fundamentale garantate de Constituție și de tratatele internaționale la care România este parte.

⚖️ Problemele juridice și democratice care derivă din această decizie:

1. Încălcarea dreptului de a fi ales, garantat de Art. 37 din Constituția României. Domnul Georgescu nu a fost condamnat definitiv și nu există o decizie legală care să îl împiedice să candideze.
2. Încălcarea dreptului cetățenilor de a-și alege reprezentanții, conform Art. 36 din Constituție și Art. 3 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Împiedicarea unui candidat să participe la alegeri înseamnă privarea cetățenilor de libertatea de a-și exprima voința suverană.
3. Depășirea atribuțiilor BEC, care nu are prerogativa de a interpreta decizii ale Curții Constituționale pentru a bloca candidați. BEC are un rol pur administrativ, legat de verificarea formală a candidaturilor, nu de evaluare a presupuselor „valori democratice” ale persoanelor.

⚠️ Pericolul precedentului: cine controlează alegerile?

Dacă această decizie rămâne nesancționată, se creează un precedent extrem de periculos. Orice instituție administrativă ar putea decide, în viitor, cine are și cine nu are voie să candideze, în funcție de interpretări politice sau morale, nu legale. Democrația se transformă astfel într-o formalitate, iar alegerile libere într-un joc controlat de putere.

🧭 Caragiale și criza instituțiilor: o oglindă pentru prezent

Este greu să nu ne amintim de observațiile lui Ion Luca Caragiale, care, cu peste un secol în urmă, descria o Românie în care:

„În justiție, poporul n-are încredere; ea are, astfel, autoritate, dar nu și prestigiu.”

„Partidele politice, în înțelesul european al cuvântului, adică întemeiate pe tradițiune, pe interese vechi sau noi de clasă și prin urmare pe programe de principii și idei, nu există în România.”

Din păcate, aceste cuvinte rezonează profund astăzi, într-o țară în care votul liber și corect riscă să fie înlocuit de decizii administrative dictate de putere.

✅ Apel la responsabilitate

Facem un apel public către Curtea Constituțională a României, către organismele europene și internaționale, și către opinia publică, să ia atitudine fermă împotriva unor astfel de decizii care afectează grav statul de drept și democrația.Democrația înseamnă dreptul poporului de a decide, nu dreptul instituțiilor de a alege pentru popor.